"Nu ma lasa, Doamne Dumnezeul meu, nu Te departa de la mine! Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mantuirii mele..."

“Asa ca sa nu mai spui “Asta-i mofturos, ala-i invidios, celalalt se manie” sau “Nu pot s-o scot cu ei la capat”. Asa ceva nu se cade. Nu e crestineste, nu e ortodox. Fiindca nu te afli deloc in iubirea lui Dumnezeu! Te-ai despartit de fratii tai si, astfel, te-ai despartit de Harul Domnului. Dimpotriva, sa treci cu vederea slabiciunile lor si, fara sa le imiti, sa devii una cu ei, lucrand impreuna. Fa ce spun ei si cum spun ei. Vor asa? Asa sa fie. Vor altfel? Altfel sa fie. In acest mod, se di… Continuare

"Intr-o alta discutie, Batranul mi-a spus ca, in sentimentul unitatii dintre noi, se ascunde insasi taina vietii intru Hristos. Mai tarziu, citind din cartile Sfintilor Parinti, mi-am dat seama ca nu exista milostenie mai mare pe care sa o facem altora decat propria noastra sfintire. Si mi-am amintit vorbele Parintelui Porfirie, pe cand citeam viata Sfantului Serafim de Sarov, care spunea: "Dobandeste pacea lui Dumnezeu inlauntrul tau si o mie de oameni se vor mantui langa tine" "(Parintele Porf… Continuare

“Nu deznadajdui cand norii iadului, unul mai negru decat altul, coboara peste sufletul tau; cand rautatea draceasca, pizma, indoiala, indaratnicia si alte rele se isca in sufletul tau. Fii sigur ca adunarea norilor celor negri in vazduhul mintii tale este de neocolit; dar nu vor fi totdeauna acolo, si nu vor sta multa vreme – caci, asemeni norilor din vazduh, trec si se fac nevazuti, iar dupa aceea cugetul se limpezeste din nou. Ca si in natura, trebuie sa fie nori pe cer si lumina zilei sa se i… Continuare

“Ce este viata? E un dar al lui Dumnezeu dat noua, oamenilor, pentru a ne curati sufletele de pacat si a ne pregati, prin Hristos, pentru a primi viata vesnica. Ce este omul ? O fiinta creata din nemarginita iubire a lui Dumnezeu, careia i-au fost puse in fata fericirea si moartea, spre a alege. » (Valeriu Gafencu, in Intoarcerea la Hristos de Ioan Ianolide, p. 232)

"Putem marturisi pacatele noastre altcuiva, in afara parintelui duhovnic?
"Nimanui, daca nu este nevoie, sa nu-i marturisesti faptele ascunse si pacatele pe care le-ai facut. Prin marturisirea faptelor ascunse, ii pierzi pe aceia care te asculta si respectul necesar pentru savarsirea binelui.” (1000 de intrebari si raspunsuri despre viata duhovniceasca, p. 85)