Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români
şi Liga Tinerilor Creştini Ortodocşi Români
-
Parintele Efrem
- Masculin
- Constanta
- România
- Partajare
- Comentarii Publicate pe Blog
- Discuţii
- Evenimente
- Grupuri
- Fotografii
- Albume foto
- Fişiere video
Pagina lui Parintele Efrem
Informaţii pentru profil
- Sunt (sau am fost) membru:
- inca nu sunt membru dar imi doresc sa devin
- Localitatea filialei din care fac parte (am facut sau as vrea sa fac parte):
- Bucuresti
- În asociaţie ocup (sau am ocupat) funcţia de:
- Corespondent
- Rolul meu în asociaţie este (a fost sau va fi) următorul:
- Corespondent
- Despre mine (scurtă prezentare Ex: profesie, funcţie):
- Calugar, Pictor iconar, Muzeograf si Conservator al Patrimoniului Cultural la Manastirea Dervent
Despre
MOZAIC ŞI VITRALII RELIGIOASE
Fişiere video
-
-
-
-
despre DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU
Adăugat de matache elena
-
-
La Nicula sus in deal
Adăugat de Niccolae
-
-
-
-
-
A.S.C.O.R. Craiova - Colinde 2
Adăugat de Ionescu Laurentiu
-
A.S.C.O.R. Craiova - Colinde
Adăugat de Ionescu Laurentiu
Cristian Stavriu`s Ortodox Blog
Insignă
© 2009 Creat de Bogdan C-tin Feştilă în Ning. Creează propria ta reţea socială
Embleme | Raportare eroare | Confidenţialitate | Termeni de utilizare a serviciilor
Panou de comentarii (2 comentarii)
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români !
Alătură-te acestei reţele sociale
Atunci, tatăl se sui pe măgar şi plecă. Curând se întâlniră cu alţi călători care i-au, şi aceia, în râs: "Ce tată fără pic de inimă, uite, că nu are milă de copilul lui, îl lasă, sărmanul, să bată drumul pe jos!". Tatăl coborî şi sui pe măgar pe copilul său. Se întâlniră cu alţi călători. Văzându-i, aceştia spuseră: "Poftim! Se mai cheamă acesta copil cu creştere bună? Iată bătrânul merge pe jos iar fiul său călare pe măgar ".
"Ce-i de făcut, măi, cu oamenii aceştia?" zise tatăl. Se suiră amândoi pe măgar, cu nădejdea că vor astupa gura lumii. Da, de unde, abia făcură câţiva paşi şi alţi oameni pe care-i întâlniră ziseră: " Ia, uitaţi-vă, ce oameni tirani, două matahale de oameni sănătoşi merg călare pe un biet măgar".
"Ascultă, măi fiule, zise tatăl, cu oamenii aceştia nu o scoatem la capăt. Hai să mai încercăm una !". Coborâră amândoi de pe asin, luară o prăjină de lemn şi, legând măgarul de câte două picioare, îl ridicară în spate şi porniră cu el la drum. Când se întâlniră cu alţi călători, aceştia începură să râdă de ei ca de nişte nebuni că n-a mai fost chip, se spune în povestire, şi de supărare, omul nostru a trântit măgarul într-o râpă, într-un râu şi s-a întors acasă fără el numai să scape de gura lumii.
Această istorioară ne arată ce păţeşte omul când se ia după gura lumii. Gura lumii este pusă în slujba diavolului; gura lumii se amestecă şi în mântuirea sufletului. Gura lumii e cea dintâi armă pe care o ridică diavolul împotriva mântuirii unui suflet. Îndată ce te laşi de răutăţi şi apuci pe calea Domnului, gura lumii nu te mai scoate din ţicnit, smintit, habotnic, fanatic, mironosiţă, pocăit, sectant şi multe alte vorbe inspirate de duhul cel necurat”.